Căutând materiale pentru teza la care lucrez, adesea găsesc informații sau relatări în legătură cu Basarabia pe care nu le-am știut și nici nu am bănuit că există. Cu siguranță mulți dintre noi nu le cunoaștem. Astfel, am găsit relatări în documentele Academiei de Științe din Moldova despre referitoare la stema, imnul, drapelul RSS Moldovenească. Practic în arhivele Republicii Moldova nu se păstrează documente referitoare la elaborarea stemei RSSM. Nici istoriografii nu fac referințe. Se știe doar că autorul desenului a fost graficianul Evghenii Merega. Singurul cercetător care lasă impresia că totuși pe undeva există documente despre elaborarea stemei este istoricul moscovit Vladimir Poțeluev. În lucrarea sa Stemele Uniunii R.S.S. Din istoria elaborării, citează scrisoarea entuziasmată a unui oarecare elev Dimitrie Rudenko. Acest elev, cu ocazia anexării Basarabiei la URSS i-a scris Președintelui Sovietului Comisarilor Norodnici din Moldova: „Sunt bucuros, că în sfârșit popoarele Basarabiei, după jugul de 22 de ani sub cizma jandarmeriei române, au intrat în familia noastră sovietică a republicilor. Vă felicit, tovarăși, cu crearea RSS Moldovenești. Propun pentru republica dumeavoastră un proiect de stemă: Stema încadrată dintr-o parte cu spice de grău, iar din cealaltă cu spice de secară și ciorchini de struguri care cresc din abundență în RSS Moldovenească. În partea de jos a stemei un soare resărind pe un panou roșu. Acestea înseamnă că acum a sosit ora luminoasă pentru marea comunitate a popoarelor – Moldovei și Basarabiei. În mijlocul stemei – un ogor semănat cu grâu, iar mai sus – întinsul unei stepe. Ele arată că în RSS Moldovenească este larg dezvoltată agricultura și creșterea vitelor. În partea de sus a stemei – o seceră și un ciocan, care semnifică strânsa legătură dintre muncitori și țărani. Iar mai sus de seceră șio ciocan – o stea roșie, cu cinci colțuri, care emană raze peste toată stema.”
În continuare Poțeluev arată că „la elaborarea stemei de stat s-a ținut cont de observațiile școlarului DimitrieRudenko”. Altceva mă deranjează pe mine – poporul din Basarabia era privit doar ca un furnizor de grâu și struguri (vin). Mai mult decât atât – se pare că erau „recunoscători” că, în sfârșit, au fost „eliberați” de sub jugul românesc!
Stema RSS Moldovenești a fost legalizată prin Constituție în articolul 122. Descrierea ei era: „Gherbu de stat a RSS Moldovenești constă din chipu sășerii și șiocanului în razele soarelui, care răsare, încadrate cu o cunună de schișe și popușoi. Partea de jos a cununii se încheie cu o ghirleandă din fructe și struguri de poamă. Cununa îi înfășurată cu o bindă roșie cu inscripția: „Proletari din toate țările, uniți-vă!” în linghile moldovenească și rusă cu inițialele „RSSM”. Deasupra gherbului este o ste cu șinși colțuri.” Mi se pare imposibil să nu observi distorsionarea cuvintelor. De fapt, limba moldovenească pe care o promovau sovieticii era de fapt limba populară (presurată de-a lungul timpului cu rusisme), ignorând limba română literară.
Aceleași sentimente mă încearcă și atunci când citesc descrierea drapelului RSS Moldovenești: „Flagu de stat a RSS Moldoveneștiu constă dintr-o pânză roșie, în colțu stâng a căreia, sus lângă băț sunt puse sășera și șiocanu de aur și literele „RSSM”. Proporția lățimii la lungime 1:2” Desigur, originalul traducerii este în rusă și în română, iar eu le-am reprodus cu exactitate, necătând la faptul că textul are totuși greșeli de acord și de topică.
Foarte interesant au stat lucrurile la vremea aceea în ceea ce privește imnul RSSM. Prezidiul Sovietului Supre al RSSM la Moscova din 1944 consideră „de trebuință” crearea imnului de stat și decide: „La alcătuirea textului imnului de stat al RSSM trebuie de avut în vedere că Imnul să corespundă:- Rolului partidului comunist și marelui Stalin în eliberarea norodului moldovenesc de sub jugul boierilor și capitaliștilor;
- Dezvoltarea stării materiale și culturale a norodului moldovenesc pe baza socialismului în marea familie frățească a noroadelor sovietice;
- Izgonirea cotropitorilor fasciști de pe pământul sfânt al Moldovei;
Mai mulți scriitori, poeți și compozitori au primit ordin să alcătuiască imnul. Din numeroasele variante pe care le-am găsit, redau parțial doar textele câtorva. Comentariile mele sau ale voastre sunt de prisos.
Emil Samoilă:
„ Cotropitorii fasciști au cutezat
Să înrobească al nostru sfânt pământ.
Din piepturi zid de oțel am ridicat.
Dușmanului noi i-am săpat mormânt!
Republică-suroră, în vecii să fii slăvită!
În armonie noroadele trăiesc!
Puterea lor îi astăzi însutită
și din izbândă, izbândă făuresc!”
Leonid Cornenanu:
„Noi veacuri întregi am zăcut în robir,
La Nistru și Prut ne doineam versul trist.
Dar Lenin și Stalin ne-au dat bucurie,
Ne-a dat-o iubitul partid comunist.”
Varianta propusă de Liviu Deleanu a fost respinsă cu agresivitate:
„Crescută sub spada lui Ștefan cel Mare
și slova înțeleptului Domn Cantemir,
Moldova renaște din noi în hotare,
călită în lupte și mari izbândiri.”
Regret enorm că am fost nevoiți să trăim asemenea vremuri rușinoase, asemenea jignire și îndobitocire. Mă contrazicea acum câteva zile cineva, încercând să argumenteze că a trecut vremea acuzațiilor, condamnărilor și a urii față de poporul rus. Nu, n-a trecut din păcate. Până când nu ne vom cunoaște istoria, drepturile, până când nu ne vom recăpăta respectul de popor în fața „marelui popor rus” nu cred că au trecut acele vremuri. Un popor nu poate trăi în neștire și minciună. dacă nu ne cunoaștem adevăratul trecut cum putem oare să ne construim un viitor?
