Încotro, Moldova?

       E dureros să vezi că soarta unor oameni se hotărăște în altă parte numai nu la ei acasă. De sute de ani soarta românilor a fost o preocupare ba pentru turci, ba pentru habsburgi, ba pentru ruși. Pe noi doar rareori ne-au întrebat dacă avem ceva de spus. Am devenit pe rând proprietatea altora, dar dintre toate, cea mai grea robie a fost și încă mai este cea rusească. Turcii au avut doar pretenții materiale, pe ei nu i-a interesat limba, religia noastră și după aproape 300 de ani de dominație otomană am rămas tot români, nu am devenit musulmani și nici n-am început să vorbim limba turcă. Rușii însă sunt mai deștepți - la ei din contra, lăcomia a fost mai mare, ne-au exploatat și material, dar și spiritual. Din români am devenit cetățeni sovietici și moldoveni. Astăzi majoritatea fraților estici au plecat de pe teritoriul Basarabiei, lăsând în urma lor doar o populație mică, dar cu pretenții mari, cât fosta Uniune Sovietică.

       Câte s-au schimbat de la căderea URSS? Aproape nimic. Aceleași monumente leniniste străjuiesc orașele și satele basarabene, aceeași mentalitate de homo sovieticus încă de întunecă mințile încât îi votăm cu turma pe comuniști. Pe comuniștii care și-au făcut averi pe spatele nostru, care stau în fotolii moi, în birouri luxoase, iar dacă ajungi în fața lor umil, cu pălăria scoasă, cerând ceva pe limba ta îți spun: ni ponimaiu! Po russki! Eu m-am săturat de „oaspeții” ocupați! M-am săturat să-i văd zi de zi în puținele zile pe care le petrec la Chișinău, profitând de bunătatea și prostia noastră.

      Cel mai mult însă mă înfurie nemernicia unor moldoveni care sunt mândri de capacităților lor lingvistice de a vorbi limba rusă într-o țară în care etnia majoritară este de peste 70%! Mă înfurie dualitatea politicienilor noștri care sunt mai degrabă preocupați de buzunarele lor și de grija de a fi diplomați să nu-i supere pe „frații” de la Moscova. Politicieni cărora nu le pasă deloc de viitorul tinerilor din republică, de pensionarii care au pensii mizerabile și de învățământul defectuos. Când îi văd cum se ceartă între ei și n-au fost în stare până acum să aleagă un președinte normal la cârma țării, cum să nu-ți faci bagajele și să nu pleci cât mai departe de Moldova?

      Nu-i învinuiesc deloc pe cei care aleg să plece peste hotare pentru că indiferent cât te-ai zbate (ca peștele pe uscat), luptând cu un sistem corup și cu mentalitatea sovietică a oamenilor. Eu vreau să fie ordine în țara aceasta! Vreau să aud mai mult vorba românească nu rusească sau, mai rău, o limbă mutantă care-și zice moldovenească. Vreau să fim respectați și vom arăta respect. Vreau să mă întorc acasă, alături de părinți și frați, dar să am șansa de a duce o viață decentă.