Interviu cu Dumnezeu

           Astăzi, cum am deschis ochii, primul gând s-a îndreptat spre mama. Mi-e dor de ea. Mi-e dor să-i spun cât de mult o iubesc. Nu avem niciodată timp pentru cei dragi, nici pentru lucrurile importante sau pentru copilărie. În schimb avem timp pentru toate fleacurile sau lucrurile fără esență. Nu uitați să trăiți pentru că vom ajunge la sfârșitul vieții și ne vom dori cu durere să mai fim măcar pentru câteva minute copii sau îndrăgostiți...

- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci...zise Dumnezeu.

- Daca ai timp...i-am raspuns. Dumnezeu a zambit.

- Timpul meu este eternitatea...Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?

- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?

Dumnezeu mi-a raspuns:

- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, iar apoi tanjesc sa fie copii; ca isi pierd sanatatea pentru a face bani, iar apoi isi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea.

- Faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.

Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp...

Apoi am intrebat:

- Ca parinte, care ar fi cateva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le invete copiii tai ?

- Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece;

- Sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin;

- Sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar, pur si simplu inca nu stiu sa-si exprime sentimentele;

- Sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit;

- Sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa se ierte pe ei insisi.

- Multumesc pentru timpul acordat, am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie?

Dumnezeu m-a privit zambind si a spus:

- Doar faptul ca sunt aici, intotdeauna.

Octavian Paler